Specificul bordurilor

Infatisarea unui drum bun este data de catre calitatea materialului din care este construit acesta, dar si de catre marginile si delimitarile care ii sunt specifice si care transforma orice drum intr-o adevarata cale de acces atat pentru autovehicule, cat si pentru pietoni si biciclisti. De obicei, intalnim termenul de ‘bordura’ atunci cand vorbim despre sosele, drumuri si autostrazi; locul in care drumul destinat circulatiei autovehiculelor se intalneste cu trotuarul sau banda de acces pentru circulatia biciclistilor.

Chiar daca bordurile de toate felurile au fost utilizate inca din vechi timpuri, constructia si uzul acestora a inceput prin secolul 18, ca o parte din infrumusetarea si delimitarea drumurilor si strazilor care au fost incepute in acea perioada. Bordurile pot indeplini o serie mai mare de functii specifice. Acestea separa drumul principal de circulatie rutiera, de trotuar si impiedica de asemenea soferii sa parcheze la voia intamplarii pe pajisti si peluze si pe marginile drumului nedestinate pentru asa ceva.

De asemenea, bordurile asigura suport structural pentru marginile pavajelor. Aceste structuri  pot fi utilizate pentru a drena scurgerile de apa de ploaie sau apa din urma dezgheturilor pana la canalele de scurgere din pavaj. De asemenea, acestea pot constitui si chiar ofera un aspect estetic strazilor si zonelor de circulatie rutiera si pietonala, insa si in curtile sau gradinile oamenilor, pentru ca ofera un aspect formal si finisat.

De vreme ce bordurile sunt adaugate la costurile construirii unui drum, acestea sunt de obicei delimitate la zonele urbane si suburban si sunt mai rareori intalnite in zonele rurale, cu exceptia acelor zone in care sunt necesare(cum ar fi delimitarea marginilor muntoase si canalelor de scurgere). Bordurile nu sunt in mod universal utilizate, oricum, chiar si in zonele urbane.

In mediile de circulatie cu viteza redusa, bordurile sunt eficiente pentru directionarea  traficului autovehiculelor. Pe drumurile cu activitate auto intense(cum ar fi autostrazile), bordurile nu ar trebui utilizate deoarece pot destabiliza vehiculele care le pot lovi. Un autovehicul care circula cu o viteza foarte mare si care se intampla sa loveasca o bordura isi poate schimba directia si se poate invarti in alta directie decat cea corecta, in loc sa fie directionat tot inainte pe drum si se pot produce chiar si accidente.

Acesta este si motivul pentru care aceste structuri ce tin de infrastructura nu sunt intalnite in zonele rurale, in zonele cu viteza mare de circulatie. Exista o serie de tipuri de borduri, categorizate dupa forma, greutate, inaltime si material din care sunt create. Majoritatea bordurilor  sunt construite separat de pavaj, iar canalul de scurgere este format  de catre nodul dintre canalul de scurgere si bordura in sine.

Bordurile au o fatada verticala sau aproape verticala, numite de asemenea borduri de tip bariera, de trecut sau ne netrecut. Bordurile cu o fatada de tip vertical sunt utilizate pentru a descuraja soferii de autovehicule sa depaseasca marginile drumului de circulat. Tipul patrat de bordura este folosit cu preponderenta in orase si municipii, pentru ca este foarte bine de utilizat pentru trotuarele de circulatie pentru pietoni.

Tipul inclinat de bordura permite autovehiculelor sa traverseze la o viteza mica. Bordurile de tip rotund sunt cele mai des utilizate pe sosele si continua a fi utilizate si in zonele rezidentiale din orase unde se intalnesc o multime de strazi si unde trotuarele delimiteaza zonele verzi din apropierea locuintelor.